rima

rima
ríma ž
DEFINICIJA
knjiž. glasovno podudaranje krajnjih slogova (ob. od naglašenog vokala posljednje riječi) dvaju (ili više) stihova; rimovani izraz, srok
SINTAGMA
daktilska rima rima s podudaranjem u tri sloga;
muška rima rima s podudaranjem u jednom slogu;
ženska rima rima s podudaranjem u dva sloga
FRAZEOLOGIJA
(u razg. često se ostvaruje u stalnim frazama) [ (htio bi) i ovce i novce (htio bi) i jare i pare; što dikla navikla; našla se vila u čem nije bila; naš (a)o pa zaš (a)o]
ETIMOLOGIJA
tal. rima ← fr. rime ≃ stfr. rimer: rimovati

Hrvatski jezični portal. 2014.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • rima — rima …   Dictionnaire des rimes

  • Rima — Saltar a navegación, búsqueda Para otros usos de este término, véase rima (desambiguación). Rima (del latín rhythmus y éste del griego rythmós) es la repetición de una secuencia de fonemas o sonidos al final del verso a partir de la última vocal… …   Wikipedia Español

  • rima — s. f. 1. Uniformidade de sons na terminação de duas ou mais palavras. 2. Repetição do mesmo som, no fim de dois ou muitos versos. 3. Fenda; greta; atiradeira. 4. Pequena ferida cinzenta na mama das fêmeas (do gado). 5.  [Portugal: Regionalismo]… …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • RIMA — bezeichnet die Stimmritze Rima glottidis, siehe Stimmlippe eine altnordische Gedichtform, siehe Rima (Ballade) eine italienische Gedichtform Terza Rima, siehe Terzine eine langgezogene geologische Struktur des Mondes, siehe Mondrille Rima,… …   Deutsch Wikipedia

  • rima — RIMÁ, rimez, vb. I. intranz. 1. (Despre două sau mai multe cuvinte) A avea aceleaşi sunete în silabele finale. ♦ fig. (Despre lucruri, idei, persoane etc.) A se potrivi, a se afla în consens. 2. (Rar) A face versuri cu rimă. – Din fr. rimer.… …   Dicționar Român

  • Rima — bezeichnet die Stimmritze Rima glottidis, siehe Stimmlippe eine altnordische Gedichtform, siehe Ríma eine italienische Gedichtform Terza Rima, siehe Terzine eine langgezogene geologische Struktur des Mondes, siehe Mondrille Rima, namentlich: den… …   Deutsch Wikipedia

  • rima (1) — {{hw}}{{rima (1)}{{/hw}}s. f. 1 Consonanza per identità di suono di due o più parole dalla vocale accentata alla fine: rima piana, tronca, sdrucciola | Rima baciata, di due versi consecutivi | Rima alternata, di versi che rimano alternativamente… …   Enciclopedia di italiano

  • rima — sustantivo femenino 1. Área: retórica Igualdad o semejanza entre los sonidos de dos o más palabras a partir de la última sílaba acentuada. rima asonante Igualdad entre los sonidos vocálicos de dos o más palabras a partir de la última sílaba… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • rimă — RÍMĂ, rime, s.f. Repetare a sunetelor finale în două sau în mai multe versuri (începând cu ultima silabă accentuată); p. ext. potrivire a sunetelor finale a două cuvinte. ♦ Cuvânt (ori segment dintr un cuvânt) care rimează cu altul. ♦ Vers. – Din …   Dicționar Român

  • rima — rimà interj. Šn, Alk avino ar veršio erzinimo žodis: Ei, rima rima – budikšt! Rdm. Rimà rimà, bau! Gs …   Dictionary of the Lithuanian Language

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”